Definita cuvantului procidență
PROCIDÉNȚĂ, procidențe, s. f. (Anat.) Coborâre sau deplasare din locul său a unui organ sau a unei părți mobile dintr-un organ. – Din fr. procidence.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu procidență
CODEÍNĂ s. f. alcaloid din opiu, analgezic și sedativ al tusei. (< fr. codéine) Vezi definitia »
RĂSUCITÚRĂ, răsucituri, s. f. Fiecare dintre întorsăturile, în formă de spirală, pe care le capătă firul prin răsucire (1). ♦ Fel, mod de a răsuci un fir. ♦ Cotitură a unui drum; întorsătură. – Răsuci + suf. -tură. Vezi definitia »
BELÓTĂ s. f. Numele dat unui joc de cărți care se joacă pe puncte, cu 32 de cărți, între doi, trei sau patru jucători. – Din fr. belote. Vezi definitia »
GORÍLĂ s. f. 1. Cea mai mare maimuțĂ? antropoidĂ? frugivorĂ? și sĂ?lbaticĂ?, în pĂ?durile Africii ecuatoriale. 2. Bodyguard. -Din fr. Gorille, it. Gorila, germ. Gorilla, /2/ amer. Gorilla Vezi definitia »
BENZOFENÓNĂ s.f. (Chim.) Substanță cristalizată, solubilă în alcool și eter, folosită ca fixator pentru parfumuri. [< fr. benzophénone]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z