PTERIDOLOGÍE s.f. Ramură a botanicii care se ocupă cu studiul ferigilor. [Gen. -iei. / cf. gr. pteris – ferigă, logos – știință]. Vezi definitia »

CONDÍȚIE, condiții, s. f. 1. Fapt, împrejurare, de care depinde apariția unui fenomen. 2. (La pl.) Împrejurare în care se petrece un fenomen. 3. Clauză a unei întelegeri, a unei convenții. Condițiile tratatului de pace. ◊ Loc. adj. și adv. Fără condiții = fără pretenții. ◊ Loc. conj. Cu condiția (ca să)... = numai în cazul că..., cu obligația (ca să)... 4. (Jur.) Întâmplare viitoare și nesigură de a cărei îndeplinire atârnă existența unei obligații. ♦ Situație juridică a unei persoane. 5. Situație socială a cuiva. – Fr. condition. Vezi definitia »

călfíe s.f. (înv.) stare de calfă (de om care a învățat un meșteșug și-l practică). Vezi definitia »

CLEISTOGAMÍE, cleistogamii, s. f. (Bot.) Autopolenizare. [Pr.: cle-is-] – Din fr. cléistogamie. Vezi definitia »

HEMATÍE s.f. Element component al sângelui, care conține hemoglobină și care transportă oxigenul și bioxidul de carbon; globulă roșie; eritrocit. [Gen. -iei. / < fr. hématie]. Vezi definitia »