ÓRTIC, -Ă adj. (Mat.) Triunghi ortic = triunghi ale cărui vârfuri sunt punctele de intersecție ale înălțimilor cu laturile opuse vârfurilor triunghiului din care sunt coborâte. [< fr. orthique]. Vezi definitia »

jic, s.m. (reg.; în expr.) Jic de om = om tinerel și voinic. Vezi definitia »

-HÍDRIC², -HIDRÍE elem. hidr(o)1-. Vezi definitia »

CLIMATOTERÁPIC, -Ă adj. Referitor la climatoterapie. [< fr. climatothérapique]. Vezi definitia »

FOTOCHÍMIC, -Ă adj. Referitor la fotochimie. [< fr. photochimique]. Vezi definitia »