conjugá (conjúg, conjugát), vb. – 1. A modifica formele unui verb. – 2. A se combina, a se uni. Lat. coniugare (sec. XIX), asimilat lui a înjuga. – Der. conjugal, adj., din fr. conjugal. Vezi definitia »

TAIGÁ s. f. formațiune vegetală din emisfera boreală, formată din conifere. (< rus. taiga) Vezi definitia »

BALÁNGA interj. v. balang. Vezi definitia »

DRAGÁ, draghez. vb. I. Tranz. 1. A săpa cu draga fundul unei ape și a scoate materialul săpat. 2. A curăța de mine marine o cale navigabilă. – Din fr. draguer. Vezi definitia »

CATALOGÁ vb. I. tr. A înregistra într-un catalog (cărți, tablouri etc.); a întocmi un catalog. ♦ (Fig.; depr.) A considera pe cineva drept... [< fr. cataloguer]. Vezi definitia »