Definita cuvantului procuratură
PROCURATÚRĂ, procuraturi, s. f. Organ al puterii de stat în sarcina căruia intră supravegherea aplicării și executării legilor, trimiterea infractorilor în fața justiției, susținerea acuzării înaintea instanțelor judecătorești, precum și reprezentarea intereselor statului în instanță; p. ext. clădire în care își are sediul acest organ al puterii de stat. – Din rus. prokuratura.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu procuratură
scăpărúșă, scăpărúșe, s.f. (reg.) chibrit. Vezi definitia »
CEFALOCENTÉZĂ s. f. puncție cerebrală. (< fr. céphalocentèse) Vezi definitia »
BÂȚÂIÁLĂ, bâțâieli, s. f. Mișcare repede și neliniștită a mâinilor, a picioarelor, a capului sau (la animale) a cozii. – Din bâțâi + suf. -eală. Vezi definitia »
HELICTÍTĂ s.f. (Geol.) Denumire dată unor concrețiuni calcaroase în formă de spirală care se formează pe pereții peșterilor, ramificându-se în toate direcțiile. [< fr. hélictite]. Vezi definitia »
PROZOPLÁSMĂ s. f. țesut vegetal patologic provocat de paraziți. (< fr. prosoplasme) Vezi definitia »