UNTIÉRĂ, untiere, s. f. Vas în care se ține și se servește untul. [Pr.: -ti-e-] – Unt + suf. -ieră. Vezi definitia »

ÎNGĂDUIÁLĂ, îngăduieli, s. f. îngăduință. [Pr.: -du-ia-] – Îngădui + suf. -eală. Vezi definitia »

GÁMBĂ, gambe, s. f. (La oameni) Parte a piciorului de la genunchi până la labă; (la cai) parte a membrelor posterioare cuprinsă între încheietura genunchiului și copită. – Din lat. gamba. Vezi definitia »

-LÁNĂ elem. lan(i)-. Vezi definitia »

OCHEÁDĂ, ocheade, s. f. Privire (semnificativă) aruncată cuiva pe furiș; închidere intenționată a ochilor pentru a atrage atenția asupra celor spuse sau sugerate; semn cu ochiul. – Din ochi² (după fr. oeillade). Vezi definitia »