Definita cuvantului abjudecare
ABJUDECÁRE s.f. Acțiunea de a abjudeca. ♦ Suspendare, anulare (a unui drept, a unui titlu etc.) printr-o sentință judecătorească. [< abjudeca].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu abjudecare
RECEPTÁRE s.f. Acțiunea de a recepta și rezultatul ei; înregistrare, captare; primire. [< recepta]. Vezi definitia »
AMĂGÍRE, amăgiri, s. f. Faptul de a (se) amăgi; amăgeală; ceea ce amăgește. – V. amăgi. Vezi definitia »
SPADICIFLÓRE s. f. pl. Ordin de plante erbacee perene, monocotiledonate, care au inflorescențe în formă de spic (spadice) (Arales). – După fr. spadiciflores. Vezi definitia »
PUȚIȘOÁRE s. f. pl. Un fel de prăjitură; cornulețe. (din puță + suf. dim. -ișoare) Vezi definitia »
PERICLITÁRE, periclitări, s. f. Acțiunea de a periclita și rezultatul ei; primejduire. – V. periclita. Vezi definitia »