BAUXÍTĂ s. f. rocă sedimentară roșie-brună, bogată în silicați de aluminiu, opal, caolinit etc.. (< fr. bauxite) Vezi definitia »

CHIMOZÍNĂ s.f. Chimază. [< fr. chymosine]. Vezi definitia »

GHIPSOTÉCĂ, ghipsoteci, s. f. 1. Colecție de statuete și de plăci ornamentale din ghips. 2. Loc special amenajat pentru păstrarea ghipsotecii (1). [Var.: gipsotécă s. f.] – Din fr. gypsothèque. Vezi definitia »

BEÚCĂ, beuci, s. f. Văgăună, scobitură neregulată săpată de ape; loc prăpăstios. [Pr.: be-u-] Vezi definitia »

sorúță, sorúțe, s.f. (reg.) 1. surioară. 2. prietenă, tovarășă. 3. (fam. la vocativ) termen de adresare față de femei și fete, în semn de intimitate, de prietenie, de dragoste. Vezi definitia »