deal (deáluri), s. n. – 1. Colină, formă de vîrf ca o ridicătură de pămînt. – 2. (Arg.) Temniță. – Mr. deal. Sl. dĕlŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 22; Cihac, II, 92; Tiktin; Conev 38), cf. bg. dijel. – Der. deluros, adj. (accidentat); delean(-ncă), adj. (care locuiește în regiunea dealurilor). Cf. deli. După Miklosich, Wander., 10, din rom. provine rut. dil’. Vezi definitia »

APOZIȚIONÁL, -Ă adj. apozitiv. (< fr. appositionnel) Vezi definitia »

INFORMAȚIONÁL, -Ă adj. referitor la informație, care conține informații. (< engl. informational) Vezi definitia »

PARAXIÁL, -Ă adj. (Despre raze de lumină, despre puncte) Situat în apropierea axei unui sistem optic. [Pron. -xi-al. / < fr. paraxial]. Vezi definitia »

ADORBITÁL, -Ă adj. lângă orbite. (< engl. adorbital) Vezi definitia »