ESCATOLOGÍE s.f. Doctrină mistică-religioasă despre destinele finale ale omenirii, despre sfârșitul lumii și judecata de apoi. [Gen. -iei, var. eschatologie, eshatologie s.f. / < fr. eschatologie, cf. gr. eschatos – ultim, logos – cuvânt]. Vezi definitia »

DEMOSCOPÍE s. f. metodă de sondare a opiniei publice, prin întrebări, cu ajutorul datelor statistice. (< fr. démoscopie) Vezi definitia »

HELIOTERMÍE s.f. Încălzire a apei unor lacuri sărate, sub acțiunea razelor solare, mai mult decât regiunile învecinate. [< fr. héliothermie]. Vezi definitia »

CARIOMETRÍE s.f. Măsurare a diametrului nucleelor celulare cu ajutorul microscopului. [Pron. -ri-o-, gen. -iei. / < fr. caryométrie, cf. gr. karyon – nucleu, metron – măsură]. Vezi definitia »

ANEURÍE s. f. slăbire a funcțiilor nervoase; aneuroză. (< fr. aneurie) Vezi definitia »