AGREGÁRE s.f. Faptul de a se agrega; unire a unor părți între care nu există o legătură intimă; unire într-un tot; agregație. ◊ Stare de agregare = fiecare dintre cele trei stări de consistență sub care se poate prezenta materia. [< agrega]. Vezi definitia »

APLECĂTOÁRE adj. f. (Despre animale) Care dă să sugă, care are lapte. – Din apleca + suf. -(ă)toare. Vezi definitia »

străvére, străvéri, s.f. (reg.) ședere, întârziere. Vezi definitia »

BRAMBURÍRE s. f. (Fam.) Acțiunea de a (se) bramburi. – V. bramburi. Vezi definitia »

ÎMPĂMÂNTENÍRE, împământeniri, s. f. Acțiunea de a (se) împământeni și rezultatul ei. – V. împământeni. Vezi definitia »