Definita cuvantului acolit
ACOLÍT s.m. și f. Cel care ajută pe cineva (într-o acțiune). ♦ Părtaș al cuiva la uneltiri sau la acțiuni criminale. // s.m. 1. Ajutor al preotului în cultul catolic. 2. Divinitate secundară care însoțește o divinitate principală. [< fr. acolyte, cf. gr. akolythos – servitor, însoțitor].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu acolit
NUTRÍT, -Ă, nutriți, -te, adj. 1. Care a fost alimentat, hrănit. 2. Fig. (Despre sentimente, idei) Care a fost intreținut, cultivat, purtat în suflet sau în minte. – V. nutri. Vezi definitia »
șchimít, -ă, adj. (reg.) schimonosit; urât. Vezi definitia »
TICĂÍT1, ticăituri, s. n. Faptul de a ticăi1; bătaie, sunet ritmic al ceasornicului; zvâcnire, palpitare a inimii. – V. ticăi1. Vezi definitia »
OPRÍT2, -Ă, opriți, -te, adj. Interzis; rezervat. ◊ Pădure oprită = pădure în care este interzisă orice tăiere a copacilor; opritură. – V. opri. Vezi definitia »
PSEFÍT s. n. 1. material detritic, din fragmente mai mari: pietrișuri, brecii etc. 2. denumire generică dată rocilor sedimentare detritice grosiere. (< fr. pséphite) Vezi definitia »