PRESTÍGIU s. n. 1. Autoritate morală, considerație, influență de care se bucură cineva sau ceva; vază, importanță. ◊ Loc. adj. De prestigiu = care onorează, care aduce glorie, considerație; important, valoros. 2. (Rar) Strălucire, farmec, atracție. – Din fr. prestige. Vezi definitia »

PĂCURÍU, -ÍE, păcurii, adj. (Rar) De culoarea păcurii; negru. – Păcură + suf. -iu. Vezi definitia »

REFLECTÓRIU, -IE adj. care reflectă. (< fr. réflectoire) Vezi definitia »

Formagiu,formagii, s.f. 1.brutar, pitar.Substantivul este formă, dar și furmă.A se vedea Eugen Pavlescu, Economia breslelor în Moldova, București, 1939, p. 302, 371 și Indexul de la sfârșitul lucrării Vezi definitia »

PLEIOCÁZIU s. n. inflorescență cimoasă la care de sub floarea terminală pornesc trei sau mai multe axe de aceeași lungime și înălțime. (< fr. pléiochasium) Vezi definitia »