Definita cuvantului runculi
RUNCULÍ, runculésc, vb. IV. Tranz. (Bucov.) A desțeleni, a ogorî. (din runc; cf. lat. runcatio)
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu runculi
CUPULI- elem. cupulo-. Vezi definitia »
COVÁLI, covali, s. m. (Reg.) Fierar. – Din ucr. koval. Vezi definitia »
scâtălí, scâtălésc și scâtăl, vb. IV (reg.; despre fân) a întinde la uscat. 2. (despre sămânța unor plante) a separa de impurități. 3. (refl.) a se scobi în dinți. Vezi definitia »
tulí2, tulésc, vb. IV (înv. și reg.) 1. a se ascunde, a se adăposti. 2. a porni, a coborî (turmele). Vezi definitia »
vali Vezi definitia »