DIÁULĂ s.f. (Ant.) Măsură de lungime în valoare de două stadii. ♦ Cursă dublă de două stadii. [< fr. diaule, lat. diaula, gr. diaulos]. Vezi definitia »

vânturătúră s. f., g.-d. art. vânturătúrii; pl. vânturătúri Vezi definitia »

NITROGLICERÍNĂ s. f. lichid uleios, incolor și cu gust dulce, obținut prin acțiunea acidului azotic asupra glicerinei, folosit la fabricarea dinamitei și, în medicină, ca vasodilatator și relaxant; trinitrină, trinitroglicerină. (< fr. nitroglycérine) Vezi definitia »

RÁBLĂ, rable, s. f. (Fam. și depr.) 1. Lucru vechi, uzat sau de calitate proastă; vechitură. 2. Animal bătrân și slab; gloabă. 3. Om îmbătrânit și sleit de puteri, ramolit. – Cf. bg. hrăbla „ceva care este spart, rupt, care are lipsuri etc.” Vezi definitia »

DIÁDĂ s.f. 1. (Fil.) Principiul diversității și al neegalității în filozofia lui Pitagora, opus monadei. 2. (Mat.) Grup de două mărimi legate cu ocazia aceleiași operații. 3. (Biol.) Formațiune alcătuită dintr-o pereche de celule, cu nuclei haploizi, rezultată în urma primei diviziuni meiotice. [Pron. di-a-. / < fr. dyade, cf. lat. diades, gr. dys – doi]. Vezi definitia »