PLANTAȚIÚNE s.f. v. plantație. Vezi definitia »

ELUȚIÚNE s. f. procedeu chimic prin care se eliberează o substanță de pe absorbantul său prin spălare; eluare. (< fr. élution) Vezi definitia »

DEMARCAȚIÚNE s. f. v. demarcație. Vezi definitia »

abțíne vb. refl. a se stăpâni, a se opri de la ceva; a se lipsi de folosirea unor lucruri; a nu se pronunța, a nu-și exprima punctul de vedere. (< fr. s'abstenir, lat. abstinere) Vezi definitia »

GLUTINAȚIÚNE s.f. v. glutinație. Vezi definitia »