KÁLIU s.n. Potasiu. // (În forma kali-) Element prim de compunere savantă cu sensul „(referitor la) potasiu”, „de potasiu”, „potasic”. [Pron. -liu. / < germ. Kalium]. Vezi definitia »

MIJLOCÍU, -ÍE, mijlocii, adj. 1. Care se găsește la mijlocul unei linii, al unei suprafețe, al unui spațiu etc. ◊ Deget mijlociu (și substantivat, n.) = deget care se află între arătător și inelar. 2. (Adesea substantivat) Care este al doilea dintre mai mulți frați, considerat în raport cu aceștia; mezin. 3. Care se situează între extrema superioară și cea inferioară în ceea ce privește dimensiunea, calitatea, valoarea etc.; de mijloc, potrivit, mediu². 4. (Sport; în sintagmele) Categorie mijlocie (mare) (și substantivat, f.) = categorie de greutate la box, lupte și haltere, situată între semimijlocie și semigrea. Categorie mijlocie (mică) (și substantivat f.) = categorie de greutate care cuprinde sportivii între 67 și 71 kg la box și 68 și 73 kg la lupte. – Mijloc + suf. -iu. Vezi definitia »

ipopsífiu (-ii), s. m. – Episcop propus. Gr. ὑποψήφιος „candidat” (DAR). Sec. XVI, înv. – Der. ipopsifia, vb. (a propune). Vezi definitia »

fălnógiu s.m. (reg., înv.) primar de sat. Vezi definitia »

PRELÚDIU s.n. 1. Piesă instrumentală care are funcția de a introduce, de a preceda o lucrare muzicală mai amplă. ♦ Compoziție muzicală instrumentală de sine stătătoare, cu un caracter și o structură foarte variate. 2. (Fig.) Ceea ce precedă, pregătește, anunță un eveniment, o acțiune, un început. [Pron. -diu. / cf. it. preludio, germ. Präludium, fr. prélude < lat. prae – înainte, ludus – cântec]. Vezi definitia »