FÍLTRU¹, filtre, s. n. 1. (Tehn.) Dispozitiv, aparat sau instalație care separă, cu ajutorul unui material filtrant, un fluid de particulele solide aflate în suspensie în masa lui. ◊ Hârtie (de) filtru = hârtie poroasă, specială, fabricată din bumbac pur, care servește ca material filtrant. 2. (Fiz.) Mediu transparent, colorat (sticlă, lichid), care filtrează unele componente monocromatice ale luminii incidente. ♦ Sistem de circuite electrice, sonore etc. cu care se selectează, dintr-un complex de oscilații cu frecvențe diferite, oscilațiile cu frecvențele cuprinse între anumite limite. 3. Dispozitiv special prin care se trece cafeaua după ce a fost fiartă pentru a separa lichidul de zaț; p. ext. cafea obținută în acest fel. 4. (În sintagma) Filtru total = control efectuat de organele de poliție pe o arteră de circulație, la toate vehiculele. [Pl. și.: filtruri] – Din fr. filtre Cf. it. filtro. Vezi definitia »

BIOMÉTRU s. n. denumire generică pentru instrumentele de măsurare a stării de sănătate. (< fr. biomètre) Vezi definitia »

POLIMÉTRU s.n. (Liv.) Operă poetică cu metrică variată. [< it. polimetro]. Vezi definitia »

AEROTERÉSTRU, -Ă adj. referitor la forțele terestre și aeriene. (< fr. aéroterrestre) Vezi definitia »

MICROAMPERMÉTRU s.n. (Fiz.) Ampermetru care măsoară curenți electrici foarte slabi, de ordinul microamperilor. [< fr. microampèremètre]. Vezi definitia »