lísă s. f. – Dulceață de chitre. Origine dubioasă. După Cihac, II, 168, din sl. liti „a topi”; dar der. nu este clară. Cuvînt rar. Vezi definitia »

FARANDÓLĂ s. f. vechi dans provensal, cu acompaniament de flaut și tamburină, în mișcare moderată; melodia corespunzătoare. (< fr. farandole) Vezi definitia »

iérhă s.f. (reg.) piele de oaie sau de vițel foarte subțire, aplicată pe bundițe și pe care se cos florile; tasmá, meșínă. Vezi definitia »

ȘTACHÉTĂ s. f. 1. bară subțire orizontală, peste care trebuie să sară sportivii. 2. (fig.) nivel de calitate a ceva. (< germ. Staket) Vezi definitia »

-FÍT(Ă) elem. fito-. Vezi definitia »