teleáșcă, teleáști, s.f. (reg.) căruță mică. Vezi definitia »

EPIFRÁZĂ s.f. Figură retorică prin care se adaugă unei fraze care pare terminată una sau mai multe părți în care se dezvoltă o idee accesorie. [< fr. épiphrase, cf. gr. epi – peste, phrasos – frază]. Vezi definitia »

SUPRADOMINÁNTĂ, supradominante, s. f. (Muz.) 1. Treapta a șasea a modului major și minor, situată la o sextă superioară față de tonică și la o secundă superioară față de dominantă. 2. Acord construit pe această treaptă. – Supra- + dominantă. Vezi definitia »

CHINUIÁLĂ, chinuieli, s. f. (Rar) Chinuire. [Pr.: -nu-ia-] – Chinui + suf. -eală. Vezi definitia »

RIGLÉTĂ s. f. 1. riglă de dimensiuni mici, în topografie pentru măsurarea unghiurilor. 2. rigla mobilă a unei rigle de calcul. (< fr. réglette) Vezi definitia »