Definita cuvantului adjutantură
ADJUTANTÚRĂ s.f. Funcție, serviciul adjutanților. [< germ. Adjutantur].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu adjutantură
rizeáfcă (rizéfce), s. f. – Varietate de scrumbie (Alosa Nordmanni). Origine incertă. După Scriban, din rus. rjezvjak „viu”. Vezi definitia »
IZOGÓNĂ s. f. v. izogon [în DN]. Vezi definitia »
frigarniță, frigarnițe s. f. (er.) femeie frigidă. Vezi definitia »
ARTERIÓLĂ s.f. Ramificație subțire a arterelor. [Pron. -ri-o-. / < fr. artériole]. Vezi definitia »
cosíță (cosíțe) s. f. – 1. Păr lung al femeii, coadă, plete. – 2. Șuviță de păr. – 3. Varietate de măzăriche (Vicia hirsuta, Ervum hirsutum). – Mr., megl. cusiță. Bg., sb. kosica, dim. de la sl. kosa „păr, plete” (Miklosich, Slaw. Elem., 26; Cihac, II, 75; Conev 89; DAR). – Der. cosițat, adj. (împletit în coadă); cosițel, s. m. (plantă, Sium latifolium). Vezi definitia »