cioáne s. f. pl. – Nume dat mai multor plante (Leonurus cardiaca; Rhinantus glaber). – Var. cione. Origine necunoscută. Ar putea fi vorba de un etimon celtic sau germanic, similar cu kawa, care corespunde fr. chouette și sp. chova (cf. Corominas). Vezi definitia »

OBNUBILAȚIÚNE s.f. v. obnubilație. Vezi definitia »

PRESESIÚNE s. f. sesiune de examene care precedă pe cea propriu-zisă. (< pre-+ sesiune) Vezi definitia »

SFIICIÚNE, sfiiciuni, s. f. Caracter, fel de a fi timid, rușinos, sfios; atitudine, comportare lipsită de îndrăzneală; sfială. [Pr.: sfi-i-] – Sfii + suf. -ciune. Vezi definitia »

RECOMPÚNE vb. tr. a compune din nou, a reface. (după fr. recomposer) Vezi definitia »