NECURĂȚÍE, necurății, s. f. (Înv.) Murdărie, necurățenie. – Ne- + curăție. Vezi definitia »

ANIMOLOGÍE s. f. știința sistemului conceptual sau a activităților spirituale referitoare la instituțiile sociale, artă, religie etc. (cf. lat. animus, spirit, inteligență) Vezi definitia »

ILÚZIE s.f. 1. Aparență înșelătoare datorită perceperii denaturate a realității. 2. (Fig.) Speranță, dorință neîndeplinită; amăgire. ◊ A(-și) face iluzii = a nădăjdui sau a face să nădăjduiască lucruri irealizabile. [Gen. -iei, var. iluziune s.f. / cf. lat. illusio, fr. illusion]. Vezi definitia »

PSIHAGOGÍE s. f. 1. ansamblu de acțiuni și tehnici educative care urmăresc (re)modelarea conduitei morale a individului, potrivit cerințelor mediului social. 2. psihoterapie prin metode educative. (< fr. psychagogie) Vezi definitia »

PSEUDOSTEREOFONÍE s. f. Obținere a unui efect stereofonic prin prelucrarea, cu diferite mijloace, a unui semnal monofonic. [Pr.: pse-u-do-ste-re-o-] – Din fr. pseudostéréophonie. Vezi definitia »