TAHOMÉTRU, tahometre, s. n. Instrument de măsurat viteza unghiulară și turațiile unei piese rotitoare. ◊ Tahometru electric = tahometru alcătuit dintr-un mic generator electric și dintr-un voltmetru electric, a cărui scală e gradată în unități de viteză unghiulară sau de turație; tahogenerator. – Din germ. Tachometer. Vezi definitia »

SÁCRU¹, -Ă, sacri, -e, adj. 1. Cu caracter religios; privitor la religie, care aparține religiei. ♦ Sfânt. ◊ Foc sacru = vocație, talent. 2. Fig. Care inspiră sentimente de venerație; scump. – Din lat. sacer, -era, it. sacro. Vezi definitia »

BOLOMÉTRU, bolometre, s. n. Instrument pentru determinarea intensității radiației termice prin măsurarea încălzirii unui element sensibil expus radiației. – Din fr. bolomètre. Vezi definitia »

HEMATOMÉTRU s. n. masă cu aparență tumorală, formată prin retenția sângelui menstrual în cavitatea uterină. (< fr. hématomètre) Vezi definitia »

CONIMÉTRU s. n. aparat folosit în conimetrie. (< fr. conimètre) Vezi definitia »