Definita cuvantului rușina
RUȘINÁ, rușinéz, vb. I. ~ 2. Tranz. fact. ~ ♦ (Învechit și arhaizant) A face ca cineva să se simtă jenat, încurcat; a face de batjocură. Se aduseră toți vracii... rămaseră însă rușinați, care n-avură ce-i face. – Na, c-a spart ghergheful! Ei, da m-ai rușinat urât, măi badeo.
Sursa: DLRLC
Sursa: DLRLC
Cuvinte ce rimeaza cu rușina
TURNÁ vb. tr. a realiza un film cinematografic. (< fr. tourner) Vezi definitia »
sdrunciná (-n, -at), vb. – 1. A perturba, a altera, a mișca. – 2. A scoate din țîțîni, a sparge, a frînge. – 3. A șubrezi, a debilita. – 4. A scutura. – Var. zdruncina. Mr. zdruncin(are). Sl. drąčiti „a perturba”, sŭdrąčiti „a îmblînzi”, cu suf. expresiv -ina, ca clăti(na), tîmpi(na) etc. Toate încercările de a explica acest cuvînt prin lat. par să fi dat greș: de la un trucῑre rezultat din *trucidāre, printr-o formă, *extrūcĭnāre (Candrea, Éléments, 85-8; REW 3105); din *extortionāre „a tortura” (Tiktin; Candrea, GS, VII, 203; Candrea); din *extrancionāre (Bogrea, Dacor., II, 780), din *exderuncināre (Pascu, I, 42; Scriban); din *extortiōnem (Spitzer, BL, XIV, 49). Der. sdruncin, s. n. (scuturătură); sdruncinătură, s. f. (scuturătură). Vezi definitia »
tachiná (-néz, -át), vb. – A necăji pe cineva în glumă. Fr. taquiner. Vezi definitia »
asaná (asanéz, asanát), vb. – A înlătura surplusul de ape; a seca. Format artificial pe baza lat. sanare, ca fr. assainir. Vezi definitia »
AUTOGUVERNÁ vb. refl. a se conduce singur. (< fr. sáutogouverner) Vezi definitia »