DRUÍD s.m. Nume dat preoților vechilor celți, aleși pe viață de către nobilimea tribală, care au jucat un rol important în viața juridică și politică a triburilor până la cucerirea Galiei de către romani. [Pron. dru-id. / < fr. druide, cf. lat. druidae]. Vezi definitia »

TURGÍD, -Ă adj. 1. plin cu un lichid; umflat. 2. bosumflat, supărat. (< fr. turgide, lat. turgidus) Vezi definitia »

ARÍD, -Ă, arizi, -de, adj. (Despre soluri, teritorii etc.) Uscat²; neroditor, sterp. ◊ Fig. Text arid. – Din fr. aride, lat. aridus. Vezi definitia »

VARIOLOÍD, -Ă I. adj. asemănător cu variola. II. s. n. formă ușoară de variolă. (< fr. varioloïde) Vezi definitia »

ELICOÍD s.n. 1. Curbă generată de învârtirea unei parabole obișnuite în jurul unui cerc. 2. Suprafață care conține tangentele la o elice. [Pron. -co-id, pl. -de. / cf. fr. hélicoïde, gr. helix – spirală, eidos – formă]. Vezi definitia »