MOZAÍC¹, mozaicuri, s. n. 1. Lucrare de tehnică decorativă, care constă în asamblarea artistică a unor bucăți mici de marmură, de ceramică, de sticlă, de smalț etc. de diferite culori, lipite între ele cu mortar sau cu mastic. 2. Fig. Amestec de elemente eterogene. 3. Viroză a plantelor, manifestată prin apariția unor pete decolorate pe frunze, care alternează cu porțiuni colorate normal, având aspectul de mozaic (1). – Din fr. mosaïque, it. mosaico. Vezi definitia »

ANTROPONÍMIC, -Ă, antroponimici, -ce, adj., s. n. 1. Adj. Care se referă la antroponimie; antroponomastic (1). 2. S. n. Nume de persoană. – Din fr. anthroponymique. Vezi definitia »

HEMIPARÉTIC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de hemipareză. (< fr. hémiparétique) Vezi definitia »

CHIROLÓGIC, -Ă adj. Referitor la chirologie. [< fr. chirologique]. Vezi definitia »

névric, -ă, adj. (înv.) care se referă la nevoi, la nervi, al nervilor. Vezi definitia »