ETIMOLOGÍE s. f. 1. stabilire a originii unui cuvânt prin explicarea evoluției lui fonetice și semantice. ♦ ~ multiplă = explicarea originii unui cuvânt prin mai multe etimoane. ♦ ~ populară = modificare a formei unui cuvânt sub influența unui alt cuvânt mai cunoscut, cu care are asemănări și de la care s-ar putea crede că derivă. 2. etimon. 3. ramură a lingvisticii care studiază istoria cuvintelor, stabilind originea și evoluția formei și a sensului lor. (< fr. étymologie, lat., gr. etymologia) Vezi definitia »

INGINERÍE s. f. 1. Profesiunea inginerului. 2. (În sintagma) Inginerie genetică = modificare a structurii genetice a unui organism prin introducerea de gene noi, aparținând unor organisme din aceeași specie sau din specii diferite, prin inserarea de gene sintetizate artificial sau prin reorganizarea materialului genetic propriu. – Inginer + suf. -ie. Vezi definitia »

CRONOLOGÍE, cronologii, s. f. Disciplină auxiliară a istoriei, care se ocupă cu stabilirea epocilor și a datelor; succesiune în timp a evenimentelor (istorice); sistem adoptat pentru socotirea anilor. ♦ Listă care cuprinde o succesiune cronologică. – Din fr. chronologie. Vezi definitia »

MORFONEMÍE s. f. ramură a lingvisticii care studiază structura materială a componentelor vocabularului. (< morfo- + /fo/nemie) Vezi definitia »

OLIGARHÍE s. f. 1. formă de guvernământ în care puterea este exercitată de un număr mic de persoane sau de familii. ◊ grup de persoane care exercită puterea într-o asemenea formă de guvernământ. 2. ~ financiară = grup restrâns de reprezentanți ai capitalului financiar care dețin sau controlează ramurile principale ale economiei. (< fr. oligarchie) Vezi definitia »