RUDIMENTARÍSM s.n. (Liv.) Faptul de a fi rudimentar; rudimentaritate; primitivism. [Cf. fr. rudimentarisme]. Vezi definitia »

ALEXANDRINÍSM s. n. 1. Ansamblu de manifestări ale civilizației elenistice, semigrecești, semiegiptene, cu centrul în orașul Alexandria (sec. III î.Hr. – III d.Hr.). 2. Caracterul operei poeților alexandrini; p. ext. caracterul rafinat, erudit, subtil, ezoteric al artei și filozofiei în perioadele sale de declin. – Din fr. alexandrinisme. Vezi definitia »

MACROCÓSM s.n. (Liv.; op. microcosm) Universul considerat în totalitatea sa ca o structură unitară, organică; univers, cosmos. [Var. macrocosmos s.n. / < fr. macrocosme, cf. it. macrocosmo < gr. makros – mare, kosmos – lume]. Vezi definitia »

FETIȘÍSM s.n. Formă timpurie a religiei în comuna primitivă, constând în adorarea fetișurilor, ca divinități. ♦ (Fig.) Adorație oarbă, nemotivată față de un principiu, de o concepție etc. ◊ (Ec.) Fetișismul mărfii = reprezentare denaturată, falsă pe care oamenii și-o formează despre mărfuri în condițiile relațiilor bazate pe proprietatea privată, atribuindu-le însușiri care în realitate provin din raporturile sociale dintre oameni. [< fr. fétichisme]. Vezi definitia »

PLURALÍSM s.n. 1. Concepție filozofică idealistă care neagă unitatea materială a lumii, susținând că tot ceea ce există constă dintr-o multitudine de entități izolate, independente una de alta și ireductibile la o bază comună, unitară. ♦ (P. ext.) Orice concepție care, într-un domeniu determinant, admite o multitudine de factori echivalenți, de principii etc. ce nu pot fi reduse la unitate; stare de lucruri caracterizată prin existența unei multiplicități. 2. Principiu democratic potrivit căruia funcționarea democrației, garantarea drepturilor și libertăților ar fi condiționată de existența mai multor forțe politico-sociale (partide, sindicate etc.) care să se interpună între individ și stat. [< fr. pluralisme, cf. lat. pluralis – compus din mai multe elemente]. Vezi definitia »