BRÍDĂ s. f. 1. gaică de stofă, de ață etc. prin care se trece cordonul. 2. piesă metalică care leagă arcurile de osii. 3. legătură din (sârmă de) oțel pentru solidarizarea unor piese asamblate. ◊ coroană metalică la îmbinarea tuburilor. 4. mănunchi de fibre conjunctive, format în organism ca urmare a unui proces inflamator; aderență. (< fr. bride) Vezi definitia »

GĂINĂREÁSĂ, găinărese, s. f. Păzitoare, îngrijitoare de găini, găinăriță; femeie care vinde găini. [Pr.: gă-i-] – Găinar + suf. -easă. Vezi definitia »

HALIEÚTICĂ s.f. Arta pescuitului; pescărit. ♦ Tratat de pescuit. [Pron. -li-e-u-, gen. -cii. / < lat. halieutica, cf. gr. halieutikos – de pescar]. Vezi definitia »

SALÁTĂ, salate, s. f. 1. Plantă legumicolă erbacee din familia compozeelor, cu frunze mari și rotunde, comestibile (Lactuca sativa); p. gener. nume dat unor plante erbacee cu frunze comestibile. ◊ Compus: salata-iepurelui = plantă erbacee din familia compozeelor, cu flori roșii sau violete (Prenanthes purpurea). 2. Preparat culinar făcut din anumite legume fierte sau crude, cu adaos de oțet, zeamă de lămâie și untdelemn, care se servește ca aperitiv sau ca garnitură. ◊ Salată de fructe = desert făcut din fructe crude, tăiate mărunt, amestecate cu zahăr și stropite cu rom, coniac sau vin. [Pl. și: sălăți] – Din ngr. saláta. Vezi definitia »

ȘERBETIÉRĂ, șerbetiere, s. f. 1. Chisea pentru șerbet. 2. Vasul de tablă al mașinii în care se prepară înghețata. [Pr.: -ti-e-] – Șerbet + suf. -ieră. Vezi definitia »