bráică (bráici), s. f. – Cățea cu blana mare. Germ. Bracke (Borcea 179), poate prin intemediul fr. braque. După Bogrea, Dacor., II, 413 (și Ruffini 114), din sl. brajo „frate”. Vezi definitia »

LÉICĂ², leici, s. f. (Reg.) Pâlnie. – Din rus. leika. Cf. ucr. lijka. Vezi definitia »

AGONISÍTĂ s. f. Agoniseală. – V. agonisi. Vezi definitia »

RÚTĂ², rute, s. f. (Bot.) Virnanț. – Din lat. ruta. Vezi definitia »

RÁCLĂ, racle, s. f. (Pop.) 1. Sicriu, coșciug. 2. Ladă de lemn (de dimensiuni mari și ornamentată). 3. Cutie de lemn cu capac, în care se păstrează anumite alimente. 4. Despărțitură într-un hambar, unde se păstrează fânul, cerealele etc. 5. Pânză urzită cu două feluri de bumbac. [Var.: lácră s. f.] – Din bg. rakla. Vezi definitia »