EXPEDÍȚIE s. f. 1. expediere (1). 2. călătorie întreprinsă în vederea unor cercetări științifice sau pentru afaceri comerciale. 3. campanie militară în afara granițelor, în scop de cucerire, de pedepsire etc. (< fr. expédition, lat. expeditio) Vezi definitia »

SUPRAALIMENTÁȚIE s.f. Alimentație mai bogată și mai consistentă decât cea normală, indicată în combaterea sau prevenirea unor boli; supraalimentare. [Gen. -iei. / < supra- + alimentație, după fr. suralimentation]. Vezi definitia »

ANEPIFIZÍE s. f. apinealism. (< an¹- + epifiză) Vezi definitia »

ENDOCRINOTERAPÍE s.f. Tratament medical făcut cu substanțe extrase din glandele endocrine. [Gen. -iei. / < fr. endocrinothérapie]. Vezi definitia »

CLAUSTROMANÍE s. f. claustrare voluntară la unii bolnavi. (< fr. claustromanie) Vezi definitia »