Definita cuvantului alotropie
ALOTROPÍE s.f. 1. Proprietate a unor elemente chimice de a se găsi în natură sub mai multe forme, cu proprietăți fizice și chimice diferite; alotropism. 2. Proces de atracție reciprocă între două celule de sens opus. [Gen. -iei. / < fr. allotropie, cf. gr. allos – altul, tropos – schimbare].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu alotropie
ANOSMÍE s.f. (Biol.) Pierdere patologică totală a simțului mirosului. [Gen. -iei. / < fr. anosmie, cf. gr. an – fără, osme – miros]. Vezi definitia »
ERITREMÍE, eritremii, s. f. (Med.) Poliglobulie. – Din fr. érythrémie. Vezi definitia »
MALADÍE s. f. boală. ♦ ~ mitrală = boală de inimă care afectează valvula dintre atriul și ventricului stâng; ~ albastră = cianoză. (< fr. maladie) Vezi definitia »
chelíe s. f., art. chelía, g.-d. art. chelíei, pl. chelíi, art. chelíile. Vezi definitia »
CRIOTURBÁȚIE s.f. (Geol.) Deplasare a particulelor din sol sub acțiunea alternanței înghețului cu dezghețul. [Pron. cri-o-, gen. -iei. / < fr. cryoturbation]. Vezi definitia »