ÎNVERIGÁ, înverig, vb. I. Tranz. (Rar) A fixa, a lega în verigi, în lanțuri. – Din în- + verigă. Vezi definitia »

MONOFTONGÁ, pers. 3 monoftonghează, vb. I. Refl. (Despre diftongi) A se reduce la o singură vocală. – Din fr. monophtonguer. Vezi definitia »

CATALOGÁ vb. I. tr. A înregistra într-un catalog (cărți, tablouri etc.); a întocmi un catalog. ♦ (Fig.; depr.) A considera pe cineva drept... [< fr. cataloguer]. Vezi definitia »

îndovigá, îndovíg, vb. I (reg., înv.) a îndoi, a încovoia. Vezi definitia »

LEGÁ vb. I. tr. A lăsa prin legat, prin testament. [< fr. léguer, cf. lat. legare]. Vezi definitia »