Definita cuvantului alternanță
ALTERNÁNȚĂ s.f. 1. Schimbare care se petrece alternativ, rând pe rând; alternare, perindare. 2. (Lingv.) Schimbare a sunetelor unui cuvânt sau a cuvintelor aparținând unei familii, cu ajutorul căreia se marchează diferența dintre formele gramaticale sau dintre derivate și cuvântul de bază. [< fr. alternance].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu alternanță
SUPERAERONÁVĂ s. f. aeronavă de mare capacitate. (< super1- + aeronavă) Vezi definitia »
CISTÍTĂ s. f. inflamație a vezicii urinare. (< fr. cystite) Vezi definitia »
ARTRÓZĂ s. f. afecțiune degenerativă a articulațiilor. (< fr. arthrose) Vezi definitia »
SILÉPSĂ s.f. Construcție sintactică în care acordul se face potrivit ideii care predomină în mintea vorbitorului și nu conform regulilor gramaticale; sineză; (p. ext.) figură de stil în care un cuvânt este luat atât în înțelesul lui propriu, cât și în cel figurat. [< fr. syllepse, cf. lat., gr. syllepsis]. Vezi definitia »
BĂBĂREÁSĂ, băbărese, s. f. (Reg.) Babă (care descântă sau ghicește). – Cf. babă. Vezi definitia »