TARAPANGÍU, tarapangii, s. m. (Înv. și arh.) Meșter care lucreză într-o tarapana. – Din tarapana + suf. -giu. Vezi definitia »

REFECTÓRIU s. n. sală de mese într-un internat, într-o mănăstire etc. (< lat. refectorium, fr. réfectoire) Vezi definitia »

PRELÚDIU s. n. 1. exercițiu muzical pentru acordarea instrumentului sau pentru antrenarea mâinilor ori vocii; (p. ext.) improvizație muzicală preliminară. 2. parte introductivă a unei compoziții muzicale. ◊ piesă care precedă o fugă, o tocată, un coral; prima parte a suitei. ◊ compoziție muzicală instrumentală independentă, cu un caracter și o structură foarte variate. ◊ lucrare simfonică, programatică. 3. ceea ce precedă, anunță (o acțiune). (< germ. Präludium, it. preludio, fr. prélude) Vezi definitia »

PERSECUTÓRIU, -IE adj. de persecuție. (după fr. persécuteur) Vezi definitia »

TRIFÓRIU s. n. galerie îngustă, susținută de colonete, în zidurile laterale ale unei biserici, deasupra navelor laterale. (< fr. triforium) Vezi definitia »