ÎNNĂDITÚRĂ, înnădituri, s. f. Bucată înnădită, nadă; locul unde s-a înnădit. – Înnădi + suf. -tură. Vezi definitia »

-GRÁMĂ Element secund de compunere savantă cu semnificația „scriere”, „scrisoare”, „comunicare”. [< fr. -gramme, it. -gramma, cf. gr. gramma < graphein – a scrie]. Vezi definitia »

moștínă¹, s.f. (reg.) 1. timp ploios, neguros. 2. loc umed. Vezi definitia »

INDULGÉNȚĂ s. f. 1. atitudine îngăduitoare față de greșeli; toleranță, îngăduință. 2. document dat de papă pentru iertarea păcatelor credincioșilor în schimbul unei sume de bani. (< fr. indulgence, lat. indulgentia) Vezi definitia »

PAPIÓTĂ s.f. 1. Sul de hârtie pe care se răsucește părul pentru a-l ondula. 2. Sul de hârtie pe care se înfășoară ața de cusut; (p. ext.) ața înfășurată pe acest sul (împreună cu sulul). 3. Hârtie unsă cu grăsime în care se frige carnea sau peștele. [Pron. -pi-o-, var. papiliotă s.f. / < fr. papillote]. Vezi definitia »