săbiá, săbiéz, vb. I 1. (înv. și reg.) a tăia cu sabia, a sabra, a săbui. 2. (refl., reg.; în forma: săbii) a se ascuți, a se îngusta ca o sabie. Vezi definitia »

Idiosincrazia constă într-o sensibilitate exagerată la unul sau un număr redus de lucruri Vezi definitia »

PUSTIÁ vb. I. v. pustii. Vezi definitia »

ANATOLIA, 1. Denumire în antic. a Asiei Mici, iar azi a părții asiatice a Turciei. 2. Podișul Anatoliei, pod. în mare parte vulcanic, situat în centrul Turciei asiatice, limitat de M-ții Pontici la N și Taurus și Antitaurus la S. Alt. medie: 1.200 m. Lacuri sărate (Tuz, Burdur). Vezi definitia »

purcoiá, purcoiéz, vb. I (reg.; despre fân) a strânge în purcoaie; a bogli, a copiți. Vezi definitia »