EPICONTINENTÁL, -Ă adj. (despre relief) situat deasupra platformei continentale. ♦ mare ~ă = parte a mării la marginea sau în interiorul unui continent. (< fr. épicontinental) Vezi definitia »

MAXILO-FACIÁL, -Ă adj. referitor la maxilare și la față. (< fr. maxillo-facial) Vezi definitia »

IDEÁL, -Ă, ideali, -e, adj., IDEÁL, idealuri, s. n. 1. Adj. Care atinge perfecțiunea; perfect, desăvârșit. 2. Adj. Care ține de domeniul ideilor, privitor la gândire; care există numai în mintea, în închipuirea omului; spiritual, imaterial. 3. S. n. Scopul suprem spre care se îndreaptă în mod conștient și metodic năzuințele și activitatea creatoare umană în toate domeniile ei, gradul cel mai înalt și mai greu de ajuns al perfecțiunii într-o direcție. [Pr.: -de-al] – Din fr. idéal, lat. idealis. Vezi definitia »

RELAȚIONÁL, -Ă, relaționali, -e, adj. De relație, care stabilește o relație. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. relationnel, engl. relational. Vezi definitia »

DECINORMÁL, -Ă adj. (despre soluții) cu concentrație de zece ori mai mică decât aceea a unei soluții normale. (< fr. décinormal) Vezi definitia »