POLIANDRÍE s. f. 1. situație a unei femei căsătorite în același timp cu doi sau mai mulți bărbați. ◊ împerechere a mătcii albinelor cu mai mulți trântori. 2. stare a unei flori poliandre. (< fr. polyandrie) Vezi definitia »

ISPRĂVNICÍE, isprăvnicii, s. f. 1. Funcția de ispravnic. 2. Instituție condusă de ispravnic; reședința ispravnicului. – Ispravnic + suf. -le. Vezi definitia »

TEATROLOGÍE s. f. Disciplină care se ocupă cu istoria, teoria, estetica și critica spectacolului, cu literatura dramatică, precum și cu organizarea și conducerea teatrelor. – Din teatru. Vezi definitia »

TELANGIECTAZÍE, telangiectazii, s. f. (Med.) Dilatație a vaselor mici sau terminale, care apare de obicei pe nas și pe pomeții obrajilor. [Pr.: -gi-ec-] – Din fr. télangiectasie. Vezi definitia »

ONICOMALACÍE, onicomalacii, s. f. (Med.) Consistență anormal de moale a unghiilor. – Probabil din fr. Vezi definitia »