ORÁCOL, oracole, s. n. (În antichitate) Răspuns profetic pe care, potrivit unor credințe, anumite divinități îl dădeau celor veniți să le consulte pentru a cunoaște viitorul; prevestire, prezicere, profeție; lăcașul unde se făceau aceste profeții. ♦ Hotărâre dată de o persoană cu autoritate; sentință cu caracter infailibil; p. ext. persoană care dă această hotărâre. ◊ Expr. A vorbi ca un oracol = a se exprima sentențios și enigmatic. [Var.: orácul s. n.] – Din lat. oraculum, it. oracolo, fr. oracle. Vezi definitia »

rasól (-luri), s.n. – 1. Un anumit tip de carne, carne fiartă. – 2. Fel de mîncare de carne, de pește sau de legume fierte. – 3. Mîncare prost gătită, mîncare sau lucru de mîntuială. – Megl. răsol. Sl. razsolŭ „saramură” (Miklosich, Slaw. Elem., 42; Cihac, II, 308; Conev 87; Graur, BL, VI, 169), cf. bg., slov. raszol. – Der. rasoli, vb. (a găti prost; a face un lucru de mîntuială); rasoleală, s.f. (mîncare prost gătită; tencuială). Vezi definitia »

DIBÓL s. n. (Inform.) Limbaj formalizat specializat în prelucrarea datelor din domeniul economic cu ajutorul calculatorului electronic. – Din engl. dibol. Vezi definitia »

MENTÓL s. n. Substanță volatilă cu miros aromatic, în formă de cristale, obținută din ulei de mentă sau pe cale artificială, întrebuințată în farmacie și în cosmetică. – Din fr. menthol. Vezi definitia »

RIVANÓL s.n. Produs farmaceutic folosit în medicină ca antiseptic. [< germ. Rivanol – nume comercial]. Vezi definitia »