omal s. (țig.) membru al aceleiași bande de hoți; complice. Vezi definitia »

NAZÁL, -Ă, nazali, -e, adj. 1. Care ține de nas (1), privitor la nas, al nasului. 2. (Fon.; despre voce, sunete; adesea adverbial) Care are un timbru specific, rezultat din faptul că, în timpul emiterii, aerul este expirat (exclusiv sau parțial) pe nas (1); p. ext. (despre timbru, rezonanță) caracteristic pentru vocea sau pentru sunetele emise pe nas. ♦ (Substantivat, f.) Sunet nazal (2); spec. consoană nazală. – Din fr. nasal. Vezi definitia »

FACIÁL, -Ă adj. (anat.) care aparține feței. (< fr. facial) Vezi definitia »

HABITUÁL, -Ă, habituali, -e, adj. (Rar) Obișnuit, frecvent. [Pr.: -tu-al] – Din fr. habituel. Vezi definitia »

EMOȚIONÁL, -Ă adj. propriu emoțiilor; provocat de emoție; care provoacă emoție; emotiv (I). (< fr. émotionnel, germ. emotional) Vezi definitia »