GRIMPÁNT, -Ă adj. (Despre plante) Cățărător. [< fr. grimpant]. Vezi definitia »

agremént (plăcere, consimțământ, acord) (a-gre) s. n. Vezi definitia »

ACOMPANIAMÉNT, acompaniamente, s. n. 1. Însoțire a unei melodii cu altă melodie potrivită. 2. Parte muzicală, instrumentală sau ochestrală, care însoțește și susține un solist sau un ansamblu coral. [Pr.: -ni-a-] – Din fr. accompagnement. Vezi definitia »

INCONSISTÉNT, -Ă adj. Lipsit de consistență, de soliditate; slab, moale. [Cf. fr. inconsistant]. Vezi definitia »

CONVÉNT s.n. 1. Întrunire a membrilor cu drept de vot ai unei mănăstiri sau ai unui ordin călugăresc. ♦ For suprem în biserica protestantă, compus din clerici și laici. 2. Adunare generală a francmasonilor. [Pl. -turi. / < lat. conventus, cf. fr., engl. convent]. Vezi definitia »