MIGÁLĂ s. f. păianjen veninos din regiunile tropicale ale Americii. (< fr., gr. mygale) Vezi definitia »

sgárdă (-ắrzi), s. f. – 1. Salbă, colier. – 2. Curea sau cerc de metal de la gîtul cîinilor. – 3. (Arg.) Cravată. – Var. zgardă. Origine necunoscută. Explicațiile prin gard (Geheeb 37), din rut. garda „podoabă” (Pușcariu, Dacor., II, 610), din alb. škardhë (cf. Rosetti, II, 122) sau din gherdan (Scriban) nu sînt satisfăcătoare. Rut. pare să provină din rom. (Miklosich, Wander., 20); același lucru se poate spune și despre cuvîntul alb. Vezi definitia »

NEOMORFÓZĂ s. f. regenare a unui țesut sau organ distrus într-o formă nouă. (< fr. néomorphose) Vezi definitia »

SUPRAABUNDÉNȚĂ, supraabundențe, s. f. Abundență foarte mare, neobișnuită; belșug mare. [Pr.: -pra-a-] – Supra- + abundență (după fr. surabondance). Vezi definitia »

ȘTIOÁLFĂ, știoalfe, s. f. (Arg.) Calificativ injurios dat unei femei de moravuri ușoare. – Et. nec. Vezi definitia »