TARÁR, tarare, s. n. Mașină folosită în industria morăritului pentru a curăța semințele de cereale de impurități prin cernere și prin antrenarea lor într-un curent de aer. – Din fr. tarare. Vezi definitia »

tălpălár, tălpălári, s.m. (înv.) vânzător de tălpi de încălțăminte. Vezi definitia »

silabár, silabáre, s.n. (înv.) 1. abecedar. 2. totalitatea semnelor care reprezintă silabele unei limbi monosilabice. Vezi definitia »

CVADRAGENÁR, -Ă adj., s. m. f. (om) în vârstă de 40 de ani. (< fr. quadragénaire, lat. quadragenarius) Vezi definitia »

CANCELÁR s.m. 1. (În evul mediu) Șeful cancelariei și al arhivei regale sau imperiale. 2. Înalt demnitar (corespunzător unui prim-ministru) în Germania și odinioară în Rusia și în Austria. 3. Înalt demnitar al unei instituții în unele țări (Anglia, Franța etc.). ◊ Lord cancelar = președintele Camerei Lorzilor în Anglia. ♦ Șeful cancelariei reprezentanțelor diplomatice și consulare. [< lat. cancellarius]. Vezi definitia »