Definita cuvantului ancolură
ANCOLÚRĂ s.f. (Liv.) Gîtul calului. [Pron. -liu. / < fr. encolure].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu ancolură
crimă (críme), s. f. – Infracțiune gravă, omor. – Mr. crimă „păcat”. Fr. crime. După Pascu, I, 70, mr. ar fi reprezentantul direct al lat. crimen. – Der. criminal, adj., din fr.; criminal, s. m., din fr.; criminal, s. n. (tribunal criminal), din germ. Kriminal(gericht), și cu forma criminalion, din ngr. ϰριμινάιον (Gáldi 168), ambele înv.; criminalist, s. m., din fr.: criminalicesc, adj. (criminal), înv. Vezi definitia »
PORTÁNȚĂ s. f. componentă a forței aerodinamice, perpendiculară pe direcția vitezei unui corp în mișcare, care acționează asupra acestuia, asigurând sustentația; forță portantă; (p. ext.) cea mai mare sarcină pe care o poate suporta un teren, un sistem tehnic etc. (< fr. portance) Vezi definitia »
AVÉNĂ s. f. prăpastie, abis în regiunile calcaroase, prin care se scurg apele subterane. (< fr. aven) Vezi definitia »
acetónă s. f., g.-d. art. acetónei Vezi definitia »
TOCĂTÚRĂ, tocături, s. f. 1. Carne tocată (și amestecată cu pâine, condimente etc.), din care se prepară anumite mâncăruri. 2. P. gener. Ceea ce a fost tocat. Tocătură de paie. – Toca + suf. -ătură. Vezi definitia »