SCENOTÉHNIC, -Ă, scenotehnici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Tehnica folosirii trucajelor mecanice și a aparaturii de scenă în teatru. 2. Adj. Referitor la scenotehnică, de scenotehnică (1). – Scenă + tehnică. Vezi definitia »

METATÉTIC, -Ă adj. Referitor la metateză; rezultat din metateză. [Cf. fr. métathétique]. Vezi definitia »

MÓRFIC, -Ă adj. referitor la formă. (< fr. morphique) Vezi definitia »

PATOGNOMÓNIC, -Ă adj. (despre simptome) caracteristic unei boli, pe baza căruia se poate stabili diagnosticul. (< fr. pathognomonique) Vezi definitia »

SISTÉMIC, -Ă adj. 1. referitor la sistem; cu caracter de sistem. 2. care are în vedere elementele globale, faptele în ansamblu. (< fr. systémique, engl. systemic) Vezi definitia »