Definita cuvantului anominație
ANOMINÁȚIE s.f. (Lit.) Figură de stil care constă în repetarea unui nume propriu, de obicei de persoană, prin apelativul din care provine prin antonomază. [< fr. annomination, cf. lat. ad – lângă, nominare – a numi].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu anominație
IRIGÁȚIE s.f. Udare, alimentare cu apă (făcută de obicei printr-un sistem de canale) a terenurilor cultivabile (din regiunile secetoase) în vederea măririi fertilității lor. [Gen. -iei, var. irigațiune s.f. / cf. fr. irrigation, lat. irrigatio]. Vezi definitia »
CISTECTOMÍE s. f. ablațiune chirurgicală a vezicii urinare. (< fr. cystectomie) Vezi definitia »
infláție s. f. sg. (pub.) cantitate exagerată; exces. Vezi definitia »
ACTINOSCOPÍE s. f. (med.) examen optic al unui organ sau țesut prin transparență sau difuziune. (< fr. actinoscopie) Vezi definitia »
JONGLERÍE s. f. 1. îndeletnicirea jonglerului; arta de a jongla. ◊ figură, număr executat de un jongler (2). 2. (fig.) abilitate, îndemânare în vorbire, în prezentarea ideilor. ◊ (fig.) mașinație, uneltire, intrigă. (< fr. jonglerie) Vezi definitia »