Definita cuvantului antebraț
ANTEBRÁȚ s.n. Parte a brațului de la cot până la încheietura mâinii. ♦ Parte a membrelor anterioare la animale, cuprinsă între cot și genunchi. [Pl. -țe. / după fr. avant-bras, it. antibraccio].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu antebraț
RÁBIȚ s. n. Plasă de sârmă galvanizată, cu ochiuri mari, folosită pentru fixarea tencuielilor pe suprafața unor elemente de construcție la care tencuiala aderă greu sau pentru executarea unor ornamente. – Et. nec. Vezi definitia »
magopéț (magopéți), s. m. – Țăran, mojic, bădăran. – Var. magopăț. V. sb. magjupicĭ „bucătar, sclav țigan”, cf. sb. magupac „bucătar” (Cihac, II, 131; Tiktin). – Der. magopață, s. f. (femeie stricată). Vezi definitia »
BOBULÉȚ, bobulețe, s. n. Diminutiv al lui bob1. – Bob1 + suf. -uleț. Vezi definitia »
năpláț (-ți), s. m. – (Banat, Olt.) Obadă. Bg. naplat, sb. naplatak (Tiktin; Conev 70). Vezi definitia »
ȘORȚ, șorțuri, s. n. 1. Obiect de îmbrăcăminte pe care îl poartă dinainte, peste haine, femeile, muncitorii etc. în timpul lucrului, pentru a-și proteja îmbrăcămintea. 2. Obiect de îmbrăcăminte (cu mâneci) care face parte din uniforma școlarilor și care se poartă peste haine. 3. (În portul popular femeiesc) Țesătură dreptunghiulară din lână sau din bumbac, de obicei împodobită cu broderii, care se poartă peste fustă. – Din germ. Schurz. Vezi definitia »