îngroziciúne s.f. (înv.) îngrozire, groază, îngrozitură. Vezi definitia »

DENUDAȚIÚNE s.f. v. denudație. Vezi definitia »

IMISIÚNE s. f. 1. propagare prin difuziune cu ajutorul curenților de apă sau de aer. 2. cantitate totală de noxe dintr-un volum anumit de aer. (< germ. Immision) Vezi definitia »

CONCREȚIÚNE, concrețiuni, s. f. Agregat mineral de formă sferică sau neregulată, format prin depunerea rocilor sedimentare în jurul unui corp străin și prin concentrarea substanțelor minerale din soluții apoase. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. concrétion, lat. concretio, -onis. Vezi definitia »

SENZAȚIÚNE s.f. v. senzație. Vezi definitia »